În peisajul financiar actual, băncile trebuie să respecte reglementările stricte asociate cu legile privind cunoașterea clientului (KYC) și combaterea spălării banilor (AML). De la criza financiară din 2008, băncile și instituțiile financiare au fost bombardate fără încetare cu reglementări financiare menite să protejeze sistemele financiare și clienții, precum și să sporească transparența. În cazul în care băncile nu se conformează reglementărilor, riscă să plătească taxe enorme sau sancțiuni legale. Recent, guvernul SUA a stabilit că, între 2009 și 2014, US Bank nu a dispus de măsuri de protecție adecvate împotriva spălării banilor. Compania-mamă a US Bank, U.S. Bancorp, a fost obligată să plătească guvernului federal 613 milioane de dolari pentru a soluționa acuzațiile penale.
În timp ce băncile caută modalități de a face față provocărilor legate de respectarea legilor KYC și AML, este important să ia în considerare creșterea tehnologiei financiare (FinTech) și modul în care aceasta are potențialul de a le ajuta în eforturile de combatere a spălării banilor.
Provocările actuale în materie de combatere a spălării banilor
Băncile sunt obligate de autoritățile de reglementare să monitorizeze, să evalueze și să raporteze suspiciunile de spălare a banilor. Însă sistemele actuale de care dispun nu sunt suficient de sofisticate pentru a determina cu exactitate activitățile ilegale de tranzacțiile legitime. Sistemele lor se limitează la procesarea unui eșantion mic de date și nu sunt capabile să vadă întreaga imagine sau să facă toate conexiunile.
Infractorii ocolesc sistemele băncilor și își filtrează profiturile ilegale în sistemele bancare legitime prin crearea unui lanț complex de conturi și transferuri. Sumele mari de numerar sunt împărțite în depozite mici de numerar efectuate de diferiți clienți – cunoscut și sub numele de “smurfing” – pentru a rămâne sub pragul de raportare de 10 000 de dolari. În acest fel, ei reușesc să transforme activele ilegale în active legale. Făcând aproape imposibilă distingerea banilor murdari de cei curați.
Una dintre provocările cu care se confruntă băncile este reprezentată de sistemele AML inadecvate, care produc un număr mare de alerte false. Din cauza cantității limitate de date disponibile pentru procesare, sistemele AML actuale întâmpină dificultăți în a distinge cu exactitate activitatea infracțională reală de tranzacțiile legitime. Autoritățile de reglementare cer băncilor să investigheze fiecare alertă generată de sistemul AML al unei bănci. Deoarece multe dintre aceste alerte se dovedesc a fi activități legitime, se pierde timp și resurse pentru investigarea alertelor false. De asemenea, înseamnă că investigatorii au mai puține șanse să recunoască și să reducă activitatea infracțională reală.
În timp ce băncile privesc spre viitor, moneda digitală aduce și ea propriul set de provocări. Moneda digitală prezintă un risc ridicat de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, datorită gradului ridicat de anonimat și ușurinței cu care se efectuează tranzacții transfrontaliere. Guvernul australian a decis să își reglementeze schimbul de monedă digitală pentru a contribui la combaterea spălării banilor în spațiul digital. DCE trebuie să raporteze Centrului australian de raportare și analiză a tranzacțiilor (AUSTRAC) identificatorii de socializare, identificatorii unici ai dispozitivelor și adresa portofelului digital al clienților săi. Acest lucru înlătură anonimatul monedei digitale, permițând AUSTRAC să monitorizeze tranzacțiile suspecte și să le urmărească până la portofelul digital al unei persoane.
Soluții FinTech pentru AML
Pe măsură ce tehnologia avansează și evoluează, la fel fac și infractorii. Dar FinTech are potențialul de a ajuta băncile să fie cu un pas înainte. Fie că este vorba de urmărirea monedei digitale, de conectarea datelor sau de învățarea automată, sistemele informatice mai puternice, combinate cu progresele tehnologice, deschid noi posibilități în lupta împotriva spălării banilor.
Odată cu creșterea circulației monedei digitale, crește și preocuparea pentru modul de reglementare a acesteia. Tehnologia Blockchain ar putea deține cheia pentru urmărirea monedei digitale. Blockchain este un registru public de distribuție care înregistrează tranzacțiile, care sunt apoi verificate în mod independent. Odată ce o plată este confirmată, aceasta nu mai poate fi modificată. Acest lucru face ca fiecare plată către un portofel digital să poată fi urmărită și să fie de încredere. Este posibil ca autoritățile de reglementare să ceară ca portofelele verificate să fie conforme cu normele KYC și AML. Clienții ar introduce toate informațiile lor personale sub forma unui “bloc”. Aceste informații ar fi criptate și stocate în blockchain. Clientul ar primi apoi o parolă pentru a avea acces la aceste informații. În cazul în care clientul dorește să intre într-o relație de afaceri cu o instituție financiară, acesta ar furniza parola, permițând instituției financiare accesul la informațiile sale personale. Instituția financiară are acum acces la istoricul tranzacțiilor cu moneda digitală a clientului și poate verifica identitatea acestuia.
O altă soluție FinTech care are un mare potențial de a contribui la combaterea spălării banilor este învățarea automată. Învățarea automată utilizează algoritmi, mai degrabă decât un set de instrucțiuni programate în mod explicit, pentru a analiza informații, a lua decizii și a învăța din aceste decizii. În timp, învățarea automată își modifică apoi propriul cod, fără supraveghere umană, astfel încât să poată lua decizii mai bune, mai rapide și mai precise. Tehnologia de învățare automată poate examina spălările de bani verificate și poate identifica variabile predictive adesea obscure care trec neobservate de către cercetătorii de date. Datorită volumelor uriașe de date și a unei puteri de calcul mai puternice, algoritmii pot detecta modele subtile de activitate infracțională. Prin implementarea tehnologiei de învățare automată, băncile pot reduce numărul de alerte false, permițând anchetatorilor să petreacă mai mult timp pentru a examina cazurile cu risc ridicat.
Cum se pune totul cap la cap
Atunci când băncile investesc într-o abordare strategică față de una reactivă, își pot reduce riscul și pot beneficia la maximum de soluțiile FinTech împotriva spălării banilor. Primul lucru pe care băncile trebuie să îl ia în considerare este evaluarea întregului lor proces KYC și AML, de la început până la sfârșit. Atunci când încep o relație de afaceri cu un nou client, modul în care băncile îl îmbarcă și îi verifică identitatea stabilește bazele întregului lor proces AML. Asigurarea că persoanele sunt verificate prin intermediul bazei de date corecte pentru a identifica orice legături cu infractori, grupuri teroriste, personalități publice sau politicieni este crucială în apărarea împotriva spălării banilor. În continuare, băncile trebuie să se gândească la modul în care să conecteze toate informațiile despre clienți la datele KYC și AML pentru a depista anomalii sau activități suspecte. O soluție FinTech care trebuie luată în considerare este învățarea automată, care poate face legătura între indivizi și investițiile clienților, entitățile și persoanele asociate și datele sancționate. Învățarea mecanică poate detecta tipare adesea ratate de cercetătorii de date atunci când privesc o imagine de ansamblu, ceea ce duce la mai puține alerte false. Pe măsură ce băncile se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie în operațiunile lor zilnice, este ușor de văzut cum se potrivește FinTech în procesele lor de combatere a spălării banilor. Beneficiile soluțiilor FinTech încep să depășească provocările legate de implementarea tehnologiei în practicile AML. FinTech are un mare potențial de a economisi timp și bani, luând în același timp decizii mai precise, ceea ce, în cele din urmă, ajută la o mai bună deservire a clienților băncilor.