Riscurile geopolitice sporite sporesc posibilitățile de spălare a banilor.
Riscul geopolitic a crescut semnificativ în 2022 și nu dă semne de diminuare în 2023. Războiul dintre Rusia și Ucraina, aflat în desfășurare, este un caz-cheie și a dus la faptul că Rusia a devenit cea mai sancționată țară din lume. Există, de asemenea, tensiuni în curs de desfășurare cu Iranul, care ocupă locul al doilea în ceea ce privește cel mai mare număr de sancțiuni. Creșterea numărului de sancțiuni la nivel mondial duce la o mai mare posibilitate de spălare a banilor.
În 2023, ne putem aștepta să asistăm la apariția unor scheme mai complexe de spălare a banilor; spălarea de bani bazată pe comerț (TBML), în care banii sunt mutați prin intermediul tranzacțiilor comerciale, reprezintă o problemă deosebită. Sancțiunile americane emise în noiembrie 2022 împotriva mai multor companii acuzate că au facilitat vânzarea de produse petrochimice iraniene către cumpărători din Asia de Est reprezintă un bun exemplu al acestei tendințe. Provocarea pentru instituțiile financiare este că aceste tipuri de scheme de spălare a banilor sunt greu de detectat și vor rămâne cu ușurință sub radar fără o infrastructură de conformitate puternică și controale solide.
Examinarea reglementărilor privind criptomonedele continuă.
Pe măsură ce criptomonedele se îndreaptă tot mai mult spre mainstream, la fel și nivelul de reglementare care le înconjoară. Abordarea adoptată pentru cripto-reglementare variază semnificativ de la o țară la alta, dar există o schimbare incontestabilă către o supraveghere sporită a cripto-firmelor și necesitatea de a respecta reglementările KYC și AML. De exemplu, începând cu 2022, Regatul Unit impune ca toate firmele de criptomonede să fie autorizate și a introdus, de asemenea, reglementări specifice cripto-monedelor referitoare la KYC și AML.
În 2023, se va pune un accent susținut pe reglementarea firmelor de criptomonede. Prăbușirea bursei de criptomonede FTX în noiembrie 2022 și rapoartele privind controalele laxe nu vor face decât să aducă un nou impuls pentru necesitatea de a reglementa sectorul. Uniunea Europeană (UE) este pe punctul de a aproba regulamentul privind piețele de criptomonede (Markets in Crypto-Assets – MiCA), care va avea implicații de amploare asupra criptoactivității în blocul comunitar, acoperind spălarea banilor, protecția consumatorilor și responsabilitatea firmelor. Dacă va fi adoptat, așa cum se preconizează, de Parlamentul European, este probabil să intre în vigoare începând cu 2024, ceea ce va însemna un an încărcat pentru firmele care vor intra sub incidența sa, în vederea pregătirii pentru implementare.
Companiile de plăți și fintech-urile își îmbunătățesc jocul KYC.
Universul companiilor de plăți și al fintech-urilor s-a extins semnificativ în ultimii ani. Au apărut noi contestatari pentru a pune în dificultate jucătorii tradiționali și pentru a îmbunătăți experiența clienților printr-o abordare digitală de tip “slick first”. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de faptul că acești challengers nu dispun de infrastructura sau controalele de conformitate necesare. În aprilie 2022, Autoritatea de Conduită Financiară din Regatul Unit (FCA) a publicat o analiză care a constatat că băncile de tip challenger trebuie să îmbunătățească modul în care evaluează riscul de criminalitate financiară, multe dintre ele punând accentul pe o integrare rapidă a clienților, în loc să se concentreze pe diligența necesară față de aceștia.
Având în vedere că mărcile challenger devin o parte din ce în ce mai importantă a peisajului serviciilor financiare, ne așteptăm ca autoritățile de reglementare să se concentreze în mod inevitabil mai mult pe procesele lor de conformitate. Multe scandaluri de spălare a banilor sunt complexe, cu modele de tranzacții sofisticate care scapă monitorizării de bază. În consecință, cerințele de combatere a acestora sunt din ce în ce mai amănunțite și detaliate, după cum demonstrează Strategia națională de finanțare ilicită din 2022 a Trezoreriei SUA. Furnizorii mai noi vor trebui să se asigure că dispun de infrastructura de conformitate pentru a ține pasul cu mediul de reglementare în schimbare.
Metaversul și implicațiile pentru spălarea banilor.
Metaversul, denumit adesea Internetul în 3D, a devenit proeminent doar în ultimii doi ani. Persoanele din metavers se pot reprezenta pe ele însele sub forma unui avatar și, din ce în ce mai mult, se consideră că, pentru unii, metaversul va reprezenta o lume cu totul nouă în care se pot prezenta. În cazul în care o persoană alege să se prezinte unei companii de servicii financiare prin intermediul avatarului său, mai degrabă decât în viața reală, acest lucru ar prezenta provocări în ceea ce privește integrarea. Există, de asemenea, posibilitatea de a muta bani în metavers, adesea prin utilizarea de active digitale. Din nou, acest lucru prezintă o serie de lacune potențiale pentru spălarea banilor. Este posibil ca metaversul să fie încă în fază incipientă și ca valoarea absolută a infracțiunilor financiare să fie limitată, dar, pe măsură ce își continuă traiectoria ascendentă, va crește și nivelul de îngrijorare. Prin urmare, va exista o presiune din ce în ce mai mare pentru ca industria să își stabilească poziția și abordarea în ceea ce privește combaterea criminalității financiare în metavers.
În concluzie, 2023 pare să fie un alt an plin de provocări în lupta împotriva criminalității financiare. Instituțiile financiare vor fi împinse să se asigure că dispun de o infrastructură puternică de conformitate. În mod tradițional, acest lucru a însemnat creșterea numărului de angajați în departamentele de conformitate, dar în această eră a Marii Demisii, combinată cu reduceri de personal, acest lucru nu este întotdeauna posibil și nici nu este cea mai eficientă abordare. Având în vedere că spălarea banilor devine din ce în ce mai complexă, este mai necesară investiția în tehnologie pentru a sprijini procesele KYC și AML. În special, utilizarea unei simple examinări și a unor abordări bazate pe reguli nu mai sunt suficiente. Cu toate acestea, există posibilități semnificative de a valorifica mai eficient tehnologiile de învățare automată (ML) și de inteligență artificială (AI). Utilizarea tehnicilor de automatizare inteligentă, cum ar fi recunoașterea prin captură optică (OCR) pentru a descifra documentele, este un astfel de exemplu. Investiția în aceste capacități permite, de asemenea, instituțiilor să își recalifice personalul și să îl repartizeze în roluri mai multe de investigare. Este posibil ca infracțiunile financiare să fie din ce în ce mai sofisticate, dar la fel sunt și instrumentele existente pentru a le combate. Prin urmare, instituțiilor financiare le revine sarcina de a le utiliza.